Măsuri preventive dispuse în timpul urmăririi penale

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

Cristina Andreea- Pițigoi Cristina-Andreea Pițigoi este jurist, absolventă a Facultății de Drept, din cadrul Universității "Titu Maiorescu", din București și a programului de Master "Criminalistică și psihologie judiciară în investigația penală" . Pasionată de sfera dreptului penal și de criminalistică, dorește sa împărtășească cu publicul toate subiectele de specialitate care cuprind aceste domenii.

🟢 Introducere

Apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase este esențială pentru orice societate, indiferent de perioada istorică sau teritoriu, pentru a asigura o conviețuire normală. Statul, ca formă de organizare, își îndeplinește această funcție prin intermediul dreptului penal.

Prin sancționarea persoanelor care săvârșesc fapte periculoase care încalcă ordinea publică și bunele moravuri, dreptul penal contribuie la menținerea unui climat sigur și bazat pe respect reciproc, protejând astfel drepturile fundamentale și promovând valorile corespunzătoare. Fiind idealistă, expresia "fiat iustitia, pereat mundus" afirmă că, dreptatea trebuie apărată cu orice preț, fără nicio negociere între stat și infractor în cazurile penale, iar pedeapsa ar trebui să fie proporțională cu gravitatea răului comis împotriva comunității.

🟢 Dispunerea măsurilor preventive

Conform articolului 136 din Codul de Procedură Penală, măsurile preventive sunt instrumente legale pentru a garanta un proces penal corect și pentru a preveni evadarea inculpatului sau a condamnatului.

Mijloacele de constrângere cu caracter preventiv au fost îmbunătățite continuu în procesul penal și în legislația procesuală penală pentru a alege cele mai eficiente opțiuni în condițiile garantării aplicării lor, doar în circumstanțele prevăzute de lege.

Codul actual de Procedură Penală, permite organelor judiciare să aleagă măsuri preventive diferite ca grad de constrângere a libertății persoanei sau a altor drepturi, în funcție de situația dată. Legea prevede garanții pentru persoanele asupra cărora se iau măsuri preventive, care pot fi luate numai în conformitate cu anumite condiții stabilite de organele judiciare și cu proceduri speciale și termene clare.

În timpul procesului penal, făptuitorul poate să încerce să ascundă fapta, să împiedice dovedirea vinovăției sau să fugă pentru a evita consecințele penale. Condamnatul definitiv, poate încerca să se sustragă de la executarea pedepsei, întârziind astfel scopul procesului penal.

🟢Care sunt condițiile în care se pot lua măsurile preventive ?

Legiuitorul a prevăzut garanții procesuale esențiale, pentru a se asigura respectarea strictă a normelor referitoare la măsurile preventive, deoarece acestea afectează dreptul fundamental al inviolabilității persoanei.

👉Măsurile preventive sunt necesare pentru a asigura aceste garanții. Alegerea măsurii preventive depinde de scop, pericolul social, sănătate, vârstă, istoric și alți factori relevanți.

👉Măsurile preventive pot fi implementate în cursul urmăririi penale și al procedurilor judiciare până când se ajunge la o hotărâre judecătorească definitivă. Măsurile preventive nu pot fi luate împotriva infractorului în timpul pregătirii faptei.

👉 Ancheta penală poate fi de natură in rem sau in personam. Dacă nu se cunoaște identitatea inculpatului, nu se poate lua o măsură preventivă în prima situație. Dacă autorul este identificat, va fi supus urmăririi penale și s-ar putea lua măsuri preventive.

🟢 Ce organe judiciare pot lua măsuri preventive și care sunt actele prin care pot fi luate aceste măsuri?

👉limitările procedurale referitoare la începerea urmăririi penale,

👉 formularea învinuirii,

👉faza procesuală și autoritatea judiciară competentă guvernează luarea de măsuri preventive.

În îndeplinirea atribuțiilor lor, organele judiciare pot aplica măsuri preventive în conformitate cu legea, luând în considerare circumstanțele individuale ale cazului și persoana acuzată.

Legislația actuală, garantează libertatea persoanei prin faptul că, măsurile preventive sunt luate de procuror sau instanța de judecată, cu excepția reținerii, care poate dura cel mult 24 de ore. Numai un judecător poate dispune măsura arestării preventive în timpul urmăririi penale sau al judecății, conform modificărilor constituționale.

Pentru măsuri preventive, trebuie să înceapă urmărirea penală în cauză. Nu se poate lua măsura preventivă fără începerea urmăririi penale în cazul unei persoane reclamate sau bănuite de infracțiuni. Precizarea momentului începerii urmăririi penale este crucială în stabilirea perioadei în care nu se poate dispune restrângerea libertății personale. Restrângerea libertății poate fi realizată legal prin procesul penal, întrucât măsurile preventive au ca scop protejarea și prevenirea infracțiunilor.

🟢 Înlocuirea măsurilor preventive

Măsurile de prevenție sunt temporare și sunt decise în funcție de circumstanțele individuale ale cazului penal și a persoanei implicate în fapte.

Reglementările în materie de Procedură Penală, permite schimbarea măsurii preventive în situația în care nu mai corespunde necesităților cauzei, astfel încât să se asigure atingerea scopului urmărit.

În lumina acestui fapt, art. 139 alin. 3. Conform Codului de Procedură Penală (1) prevede că, o măsură preventivă poate fi schimbată cu alta dacă motivele inițiale pentru care a fost luată s-au modificat. Din articol reiese că, schimbarea măsurii preventive este necesară, atunci când, se constată modificări, în temeiurile care au condus la impunerea acesteia. Dacă legea indică expresia „se înlocuiește” și nu „se poate înlocui”, organului judiciar nu îi este permisă discreția de a înlocui măsura. Măsura preventivă poate fi schimbată la cererea sau din inițiativa organului judiciar care a dispus-o.

🟢 Revocarea măsurilor preventive

Revocarea măsurilor preventive este procedura în care autoritățile judiciare înlătură măsurile preventive dacă nu mai există motive care să justifice menținerea acestora. Măsurile preventive pot fi revocate la cerere sau din oficiu.

În procesul penal, o măsură preventivă poate fi revocată dacă nu mai există motivele care au necesitat adoptarea acesteia. Măsura preventivă trebuie revocată automat sau la cerere atunci când nu mai există niciun motiv pentru menținerea acesteia.

Revocarea trebuie făcută indiferent de faptul că instanța își va declina competența sau nu (art. 139 al. 4). Revocarea măsurilor preventive nu este echivalentul înlocuirii lor, în cazul schimbării temeiurilor. Dacă se revocă, nu se mai poate menține nicio măsură preventivă, nici măcar în altă formă, fără justificare.

🟢 Încetarea de drept a măsurilor preventive

Revocarea măsurilor preventive este supusă evaluării judiciare, în timp ce, încetarea de drept a acestor măsuri este o formă legală de a le împiedica menținerea. Dacă legea prevede încetarea automată a măsurii preventive, instanța trebuie să dispună desființarea acesteia.

Noul Cod de Procedură Penală, prevede situații în care măsurile preventive încetează automat, fără alte condiții. Încetarea de drept a măsurilor preventive este diferită de înlocuirea și revocarea lor, deoarece organul judiciar poate evalua schimbările în temeiurile care au justificat măsura sau dispariția acesteia.

La încetarea automată a măsurilor preventive, instanța va produce efectele juridice necesare pentru a le elimina. Oprirea măsurilor preventive are două chestiuni importante de rezolvat:

👉aflarea momentelor în care instituția acționează,

👉urmarea procedurii legale pentru eliberarea persoanei supuse măsurii.

Un articol semnat de către Cristina-Andreea Pițigoi.

---

(1) Noul Cod de Procedură Penală