Set de recomandări privitoare la elementele de etică din cadrul interviului: INM și Magistratură

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

​prof. Cora Aprozeanu Cora este expert în psihoeducație, consilier în dezvoltare personală, consilier școlar și profesor de gândire critică, cu o experiență vastă și aprofundată în psihologia educației. Cu abilități remarcabile de comunicare, Cora este un mentor de încredere pentru toți cei care caută să-și îmbunătățească abilitățile de gândire critică și să își dezvolte coordonatele de etică în viața profesională.

Despre proba interviului. INM și Magistratură

În economia concursului de admitere în cadrul profesiei de magistrat, interviul constituie etapa finală a acestuia, care are scopul fundamental de a verifica dacă cei examinați îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi admiși la Institutul Național al Magistraturii sau direct în magistratură.

Dacă celelalte probe au testat cunoștințele juridice ale candidaților, interviul vizează un alt aspect important în parcursul devenirii ca magistrat, și anume dacă cel intervievat corespunde profilului judecătorului sau al procurorului dintr-o perspectivă multidisciplinară.

Astfel, proba interviului cuprinde trei secțiuni :

1. Fișa de prezentare;

2. Rezolvarea speței deontologice;

3. Comentarea unui citat cu conotații juridice și filozofice.

Așadar, interviul la INM și magistratură este proba care testează capacitatea candidatului de a se conforma tiparului psihologic și deontologic al magistratului, dar și abilitatea acestuia de a avea o gândire critică și analitică.

Pentru o prezentare elocventă a acestei etape din concurs, ne propunem să arătăm o potențială metodologie de rezolvare a speței de etică și deontologie. Deși pur informativ și, evident, neexhaustiv, prezentul articol își propune să prezinte o serie de repere care pot fi avute în vedere în soluționarea speței de etică și deontologie.

Metoda de lucru propusă pentru speța deontologică

În primul rând, pentru a răspunde într-un mod adecvat problemelor pe care le ridică speța de etică profesională, este necesară lecturarea atentă a principiilor identificate în cuprinsul codului deontologic al magistraților [1].

De asemenea, apreciem ca fiind utilă și studierea Principiilor de la Bangalore privind practica judiciară adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției [2] - aceste principii arată care sunt valorile care trebuie promovate și protejate de către magistrați, valori recunoscute la nivel internațional.

Suplimentar, am putea preciza că participanții la concursul de admitere trebuie să cunoască exigențele inerente profesiei de magistrat.

Mai precis, valori precum imparțialitatea și independența, integritatea ori colegialitatea, onestitatea și probitatea morală sunt elemente ce trebuie apropriate de către candidat și exhibate prin răspunsurile acestuia, pentru a demonstra că acesta corespunde tuturor rigorilor inerente profesiei de magistrat.

Candidatul la concursul de admitere trebuie să își însușească în mod veritabil aceste valori și, în soluționarea speței de etică și deontologie, acesta trebuie să identifice valorile care sunt susceptibile de a fi lezate de situația de fapt prezentată în speță.

Candidatului i se solicită o soluție aptă să stingă conflictul de etică și deontologie, cu respectarea principiilor și valorilor inerente profesiei de magistrat (imparțialitate, independență, integritate, colegialitate, onestitate, probitate morală ș.a.), fiind adecvat ca orice candidat să poată preciza dacă situația de fapt conduce la vătămarea valorilor indicate în esența acestora sau doar în aparență.

Diferența dintre lezarea unei valori în aparență sau în esență poate fi identificată în felul următor:

• Dacă o situație de conflict de interese apare în mod direct în cadrul soluționării unei cauze concrete, atunci s-ar putea leza esența valorilor.
  

• Dacă însă conflictul de interese apare în afara cadrului soluționării unei cauze, într-o ipostază din viața cotidiană a magistratului, atunci s-ar putea leza aparența valorilor - aparența de imparțialitate, independență și altele asemenea.

Pe cale de consecință, pentru a ilustra într-un mod cât mai practic cum se poate sugera o modalitate de soluționare pentru o astfel de speță, propunem următoarea metodă de rezolvare:

• Într-un prim pas, este util să identificăm care sunt valorile susceptibile de a fi lezate în speță;
  

• În al doilea rând, este util să precizăm dacă valorile/principiile identificate anterior ar fi lezate în aparență sau în substanța lor;
  

• Apoi, pot fi identificate posibile opțiuni pe care le avem pentru soluționare. Acestea trebuie însoțite și de analiza consecințelor pe care le poate avea fiecare.
  

• Finalmente, este necesar să propunem o soluție adecvată de stingere a conflictului deontologic.

Pentru exemplificare, propunem următoarea speță deontologică:

Sunteți judecător, iar un fost coleg din cadrul comunității INGENIO, actualmente avocat, vă invită să vedeți o piesă de teatru împreună. Acceptați sau declinați invitația?

Răspunsul la această speță ar putea să cuprindă dezvoltarea raționamentului deontologic după cum urmează :

Pasul I. Identificarea valorii susceptibile de a fi lezate

Valoarea care este pusă în discuție este imparțialitatea, deoarece art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor prevede că „Judecătorii și procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea lor.”

Pasul II. Circumstanțierea între lezarea în aparență sau în esență a valorii

În speță este incidentă aparența de imparțialitate, iar nu esența acesteia, deoarece în situația de fapt nu este incidentă soluționarea unui dosar, a unei cauze concrete de către un judecător sau un procuror, ci o altă situație din realitatea obiectivă.

Pasul III. Propunerea unei soluții adecvate cu efect extinctiv asupra conflictului de etică

O soluție recomandabilă ar fi aceea a acceptării invitației, întrucât, pentru protejarea aparenței de imparțialitate, nu este necesar ca judecătorul să se izoleze de societate și să nu mai răspundă într-un mod firesc la provocările sociale la care este supus.

O invitație la teatru, în contextul speței care a fost expusă mai sus, nu ar conduce la lezarea aparenței de imparțialitate. De aceea, magistratul trebuie să dea dovadă de echilibru, cântărind de fiecare dată ce presupune o invitație la un eveniment social, prin raportare la contextul invitației. El are întotdeauna obligația să întreprindă minime verificări despre natura evenimentului și persoanele care vor participa la un astfel de eveniment.

Astfel, în funcție de natura acestuia și persoanele care participă la un asemenea eveniment răspunsul la speță poate fi diferit. De pildă, dacă evenimentul ar fi unul aparent cultural, dar acesta ar fi susținut de vreun partid politic, atunci magistratul va trebui să refuze în mod politicos invitația, deoarece prezența sa ar putea să nască dubii cu privire la aparența de imparțialitate și ar putea vătăma imaginea justiției.

Mai mult, dacă se schimbă ipoteza speței, iar avocatul apără o parte dintr-un dosar aflat pe rol, iar cauza a fost repartizată la judecătorul din speță, atunci, pentru păstrarea aparenței de imparțialitate, magistratul va trebui să decline invitația.

După cum se poate observa, proba interviului presupune o examinare complexă, candidatul fiind nevoit să soluționeze într-un mod adecvat și echilibrat o speță deontologică, luând în considerare atât valorile profesionale care trebuie protejate de fiecare magistrat, dar cât și necesitatea menținerii unui echilibru între viața profesională și cea personală.

Așadar, ceea se dorește din perspectiva speței de etică nu este adoptarea unui comportament simulat sau a unor răspunsuri prefabricate, ci găsirea unor soluții adecvate pentru situații dificile.

Adecvarea survine prin promovarea unei condute echilibrate, în acord cu valorile și principiile inerente profesiei de magistrat.

Pe scurt:

• În cadrul acestei subetape, este verificat modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei. Speța prezentată va ilustra, cel mai probabil, conflictul dintre mai multe valori. În răspunsul dumneavoastră, identificați cu claritate ce valori sunt incidente;
  

• Este recomandat să formulați un răspuns structurat, argumentat, care să se finalizeze cu o poziție clară a dumneavoastră față de speța prezentată;
  

• În formularea poziției dumneavoatră este recomandat să evitați extremele, să păstrați linia rezonabilității și a echilibrului.

Un articol semnat de către prof. Cora Aprozeanu.

---

[1] http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/26_09_2005__823_ro.pdf [2] https://www.unodc.org/res/ji/import/international_standards/bangalore_principles/bangalore_principles_romanian.pdf